Consilierul tau de SUCCES

How to Invest in Romania

Avocatul VERDE

TRUCURI pentru tine

Protejeaza-ti AVEREA!

Ce trebuie sa cuprinda un contract

Companii NEIMPOZABILE

Revista Avocatilor

INFIINTARI / modificari FIRME

Multzam fain de vizita!

Contractul de MUNCA

Infractiuni INFORMATICE

Sedinta de JUDECATA

Totul despre accidente RUTIERE

Cum poti sa te plingi Europei

Costi Neacsu

PRAVALIA juridica

Totul despre FONDURILE EUROPENE

blog

Campania NU otravirii fortate!

Clubul ATERIZARI FERICITE


NU otravirii medicale fortate!

Specialistii Ón fitoterapie au previziuni sumbre legate de aplicarea noului cod al produselor alimentare numit Codex Alimentarius. Vor fi interzise produsele naturale si suplimentele alimentare; va fi interzisa practicarea terapiilor traditionale, cum ar fi acupunctura, medicina chineza, tibetana, indiana; va fi permisa neetichetarea produselor care contin organisme modificate genetic.
Codex Alimentarius, un dezastru pentru sanatatea noastra

Mijloacele de comunicare abundã în ultimul timp de informatii legate de efectele pe care le-ar putea avea aplicarea unui nou Codex Alimentarius. Pânã sã aflãm ce cuprinde acest "cod al alimentelor" si care vor fi efectele asupra populatiei, trebuie sã stim ce este de fapt Comisia Codex Alimentarius si de ce are ea dreptul sã hotãrascã ce punem pe masã. Comisia Codex Alimentarius este un organism international, interguvernamental, creat sub egida Organizatiei Mondiale pentru Agriculturã si Alimentatie (FAO) si a Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii (OMS) în 1962. Fiecare tarã membrã are un Punct Codex Ali­men­tarius National. În România, acest organism a fost înfiintat prin Legea 215/27 mai 2004, care la articolul 51 precizeazã cã "se înfiinteazã Comitetul Na­tional Codex Alimentarius fãrã persona­litate juridicã", în coordonarea presedintelui Autoritãtii Nationale Sanitar-Veteri­nare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). În planul de activitate pe 2009-2010 al ANSVSA se specificã faptul cã unul dintre obiectivele autoritãtii este "îmbunãtãtirea contributiei României la activitãtile Codex Alimentarius" si "participarea activã la Subcomitetele Codex Alimentarius si Comisia Codex Alimentarius si alte evenimente organizate la nivel Codex/FAO". Pe lângã România, la Codex Alimenta­rius au mai aderat alte 165 de tãri, ai cãror reprezentanti se întâlnesc alternativ fie la sediul FAO de la Roma, fie la sediul OMS de la Geneva. Urmãtoarea întâlnire are loc în 2010, la Roma. În acest mo­ment, Comisia functioneazã dupã un Plan Strategic, elaborat pentru perioada 2008-2013. Obiectivele stabilite pentru aceastã perioadã sunt promovarea unor cadre solide de reglementare a activi­tãtilor, si anume un sistem solid national de control si sisteme de reglementare le­gislative pentru întregul lant alimentar. RECOMANDÃRI Codex Alimentarius cuprinde normele pentru toate produsele alimentare procesate, semiprocesate sau neprocesate destinate a fi vândute consumatorilor. Acestea se traduc prin dispozitii privind factorii esentiali ai compozitiei si calitãtii alimentelor, dispozitii privind igiena alimentarã, norme privind regimul reziduurilor de pesticide si alti contaminanti din alimente, aditivii si adjuvantii alimentari, etichetarea si prezentarea alimentelor pe piatã si metode de esantionare si analizã a alimentelor. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cer­ce­tãri Alimentare, precizeazã cã o tarã membrã a Comisiei Codex Alimentarius poate accepta sau nu o procedurã legislativ-administrativã a acestui organism care vizeazã distribuirea de produse doar pe teritoriul propriu, produse care provin din productia nationalã sau din import. Acceptarea acestor norme se poate face fãrã rezerve sau cu derogãri specifice, dar dacã o tarã nu vrea sã le aplice este invitatã sã precizeze motivul refuzului. Sta­tele membre au si posibilitatea de a cere retragerea sau modificarea alinierii sale la una din normele Codex Alimentarius. Statele membre au posibilitatea de a se retrage sau de a schimba conditiile ali­nierii lor la una din normele Codex. LEGI NEÎNTELESE Profesorul Mencinicopschi spune cã discutiile care au apãrut în ultima vreme privind modificãrile pe care Codex Alimentarius urmeazã sã le facã la modul de comercializare a suplimentelor alimentare "decurg din neîntelegerea rolului acestui organism international, dar si din necunoasterea definirii lor în functie de clasa din care fac parte". Suplimentele alimentare, plantele medicinale conditionate sub formã de ceaiuri sau în compozitia suplimentelor alimentare conform Regulamentului 178/2002CE al Uniunii Europene sunt alimente, nu medicamente. Pe de altã parte, Regulamentul 1924/2006 al Uniunii Europene, care se referã la etichetarea cu mentiuni de sãnãtate si nutritionale pentru alimente, a sporit exigenta caracterizãrii produselor alimentare de tip supliment alimentar (nutritional), a ceaiurilor si a altor derivate din plante în ceea ce pri­veste concentratia unor componente active si pe cât posibil standardizarea acestora. Existã însã si o temere cã, o datã cu escaladarea chimizãrii plantelor medicinale, a altor compusi alimentari naturali, prin reglementãri administrative, sã "confiste" acest domeniu în favoarea industriei farmaceutice. Astfel, produse pânã mai ieri naturale mâine pot deveni medicamente, trage un semnal de alar­mã profesorul doctor Gh. Mencinicopschi. În realitate, se duce o luptã surdã, uneori cu accente acute, între produ­cã­torii de suplimente alimentare si producãtorii de medicamente de sintezã-semisintezã. Ambele categorii de remedii sunt însã necesare, mai ales astãzi, când perceptia stiintific-general acceptatã despre medicinã si sãnãtate a devenit ho­listicã, iar toate aspectele actului medical trebuie sã fie complementare, pentru be­neficiul sãnãtãtii individuale si publice. GHIDURI PENTRU SUPLIMENTE Profesorul dr farm. Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Stiinte Medicale si presedinte al Patronatului Planta Roma­nica, detaliazã rolul pe care îl are Codexul în elaborarea normelor cu privire la suplimentele alimentare. În anul 1990, Comisia pentru Nutritie si Alimente de Consum Special al Codex Alimentarius (CCNFSDU) a început sã aducã în discutie regulile din industria suplimentelor alimentare. "Comisia si-a asumat respon­sabilitatea cu studierea problemelor legate de nutritie la care face referire Codex Alimentarius, redacteazã dispozitiile cu privire la aspectele nutritive ale tuturor alimentelor sau texte legate de alimentatia anumitor regimuri, care se confundã cu termenul de dietã". Acest ghid a fost adoptat în 2005 si se aplicã numai suplimentelor care contin vitamine si/sau minerale si sunt reglementate ca alimente. Tot acest ghid reglementeazã compozitia suplimentelor, inclusiv siguranta, puritatea si biodisponibilitatea surselor acestor vitamine si minerale. Ghidul specificã limitele superioare ale vitaminelor si mineralelor (fãrã a preciza dacã sunt naturale sau sintetice). În schimb, furnizeazã criteriile de stabilire a dozei maxime zilnice de vitamine si mi­nerale pe care le pot consuma oamenii. Criteriile specificã faptul cã dozele maxime ar trebui sã fie stabilite prin studii stiintifice si sã ia în considerare diferitele grade de sensibilitate la diferite grupuri de consumatori. Ghidul reglementeazã, de asemenea, ambalarea si etichetarea suplimentelor. OBIECTIVE Printre obiectivele Codexului se aflã protejarea sãnãtãtii consumatorului si asigurarea practicilor loiale în comertul cu produse alimentare, promovarea coordonãrii tuturor acti­vitãtilor din sfera elaborãrii normelor alimentare la nivel de organizatii guvernamentale internationale si neguverna­mentale, stabilirea unei ordini a prioritãtilor, pregãtirea proiectelor de norme prin organizatii competente si punerea în practicã a normelor elaborate, dupã acceptarea lor de guverne si publicarea într-un Codex Alimentarius.

NOI PROBLEME

Codex Alimentarius Commission (CAC), organismul cu putere de decizie în privinta Codexului, a adoptat recent cinci pro­bleme-cheie legate de industria suplimentelor alimentare: recomandãri privind fundamentarea stiintificã a efectelor pretinse cã ar avea loc asupra sãnãtãtii, sustinute de IADSA. Acest text ia în considerare datele stiintifice relevante avute la dispozitie si evaluarea dovezilor aduse în sprijinul efectelor pretinse cã ar avea loc asupra sãnãtãtii. De asemenea, se stabilesc principiile de analizã a riscului nutritional sustinute de IASDA. Acest text cuprinde aceleasi principii si recomandãri fãcute în anul 2006 de FAO/OMS în legãturã cu raportul de evaluare a riscului nutri­tional si utilizarea vitaminelor, mineralelor si a altor substante ce se gãsesc în suplimentele alimentare. Codexul cuprinde si prevederile referitoare la guma arabic, la nivelul propus de 10 mg/kg, sustinute de IADSA, norme privind utilizarea a opt colo­ranti în suplimentele alimentare, definirea fibrelor alimentare si lista de conditii pe care trebuie sã le îndeplineascã acestea.


JURNALUL.ro


DACA STAM INDIFERENTI CA ALTII SA HOTARASCA PENTRU NOI VOM SUFERI SI NOI SI CEI CARE VIN DUPA NOI!



ROSTUL NOSTRU                                                        
                                                                     
Cand te desparti din vina ta, incerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, iti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa intelegi ce s-a intamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca
lucrurile sa apuce pe alt drum.                                    
                                                                     
La fel se intampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit,
inselat, manios, indurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a
intamplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc.      
                                                                     
Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, in orice sens vreti voi.
O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si inselatorii care nu duc nicaieri.            
                                                                     
Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul si credinta.                                                          
                                                                     
Batranii. Romania ii batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Ii tine in foame si in frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii,
calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele,
momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.                                                              
                                                                     
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si intelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor.                                      
                                                                     
Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant in tara aia?
Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt incurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se intampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".                                          
                                                                     
La noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca de-aia avem UE. Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot intelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!                                                      
                                                                     
Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum.
Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau in stare sa-l munceasca. Nu stiu ce inseamna pamantul, cata liniste si cata putere iti da, ce povesti iti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat intotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba in sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul ingropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.                                
                                                                     
Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de    imbracat, greu de dat jos, care trebuie impaturit intr-un fel anume si pus la loc in lada de zestre impreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate il va mai purta cineva. Cand or  sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.                                  
                                                                     
Avem, in schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si inmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute in graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil.
Scuze, domnu parinte, e urgent.                                                                
Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el.
Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se inmultesc, credinciosii se imputineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada.
                                                                     
Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani,
cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau
de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel
se prostitueaza pana gasesc un italian batran cu care se marita. Parintii
nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi
facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii
nostri.                                                            
                                                                     
Suna-ti bunicii, pune o samanta intr-un ghiveci si aprinde o lumanare
pentru vii si pentru morti.